- bulboánã
- s. f., g.-d. art. bulboánei; pl. bulboáne
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
bulboánã
Look at other dictionaries:
bulboană — BULBOÁNĂ, bulboane, s.f. Adâncitură într un râu, unde apa formează un vârtej; vâltoare, bulboacă. – cf. b u l b u c. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 BULBOÁNĂ s. bulboacă, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură, (rar) scoc, (reg … Dicționar Român
ştioalnă — ŞTIOÁLNĂ, ştioalne, s.f. (reg.) Bulboană. ♦ Baltă mocirloasă. – Din germ. Stollen, ucr. štol na. Trimis de LauraGellner, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 ŞTIOÁLNĂ s. v. bulboacă, bulboană, copcă, galerie, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.… … Dicționar Român
dornă — DÓRNĂ s. v. bulboacă, bulboană, ochi, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime dórnă (bulboană) s. f., g. d. art. dórnei; pl. dórne Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DÓRN//Ă… … Dicționar Român
volbură — VÓLBURĂ, volburi, s.f. I. 1. Vânt puternic cu vârtejuri; vârtej; p. ext. furtună. ♦ Trâmbă (de zăpadă, de nisip, de praf etc.), sul; învolburare. ♦ fig. Tulburare, învălmăşeală; gălăgie. 2. Vârtej de apă; vâltoare, bulboană. II. Plantă erbacee cu … Dicționar Român
vâltoare — VÂLTOÁRE, vâltori, s.f. 1. Loc adâncit în albia unui râu, unde apa formează vârtejuri; vârtej format de apă în acest loc; bulboană, bulboacă. 2. (reg.) Vijelie. 3. fig. Zarvă; învălmăşeală. [var.: (pop.) vultoáre s.f.] – lat. voltoria (<… … Dicționar Român
bulbuc — BULBÚC, bulbuci, s.m. I. 1. Băşică de apă, de săpun, de spumă, de aluat (când dospeşte) etc. 2. Corp sferic (ca o băşică). II. 1. Plantă erbacee toxică din familia ranunculaceelor, cu flori mari globuloase de culoare galbenă, cu vinişoare verzi… … Dicționar Român
merstrom — mérstrom s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic MÉRSTROM s.n. (Liv.) Frământare, curent de ape; bulboană, vâltoare. [var. melstrom, maelstrom s.n. [în DN] . / < germ. Meerstrom]. Trimis de LauraGellner, 03.06.2005.… … Dicționar Român
troglodytes — OCHÍ2, ochesc, vb. IV. 1. intranz. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ţinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ţinta, a ţinti. ♦ tranz. A ţinti pe cineva sau ceva cu o armă; p. ext. a lovi ţinta cu un proiectil.… … Dicționar Român
valvârtej — VALVÂRTÉJ, (1) valvârtejuri, s.n., (2) adv. 1. s.n. Volbură, vâltoare, bulboană. ♢ loc. adv. În valvârtej = în spirală, rotocol. ♦ fig. Învălmăşeală, dezordine. 2.adv. Vijelios, repede, în iureş. ♦ fig. Cu înfrigurare, în mare agitaţie. ♦ În… … Dicționar Român
vârtej — VÂRTÉJ, vârtejuri, s.n. I. 1. Porţiune din masa unui fluid în care acesta, datorită unui obstacol ivit în cale, are o mişcare de rotaţie; turbion, bulboană. vâltoare, vârticuş. ♦ Rotire a apei (sau a spumei) sub formă de cercuri repetate, în… … Dicționar Român
